Nevralgic

Da, se întâmplă
închizi ochii care te dor
şi nu mai vezi nici brațele care te aşteaptă  nici paharul de apă rece după un drum lung prin soare  nici aşternuturile curate nici intrarea într-o încăpere unde se râde cu poftă nici oamenii nici lumina care iese şi intra din oameni ca trenurile pe două şine foarte apropiate
ce întâmplare nefericită
cu talpa care te arde până la os
nu poți să mai păşeşti spre locul din care vrei să cazi
trebuie să rămâi să te vindeci destul cât să mergi câţiva paşi spre prăpastie
aşteptând îi povesteşti rãnii despre ce ați lăsat în urmă şi
parcă ți se face un dor nebun de brațele care te aşteaptă  de paharul de apă rece după un drum lung prin soare de aşternuturile curate de intrarea într-o încăpere unde se râde cu poftă de oameni  de lumina care iese şi intră din oameni ca trenurile pe două şine foarte apropiate
Mamă
sunt zile în care suferința
ne izolează de viață
Tată
sunt şi zile în care aceeaşi durere
cu care stăm de vorbă
ne fereşte de o moarte prematură.